In saptamana dedicata femeilor va propunem o seara cu degustare de Champagne

România nu este o țară ușoară pentru bărbați. După un vestic Valentine’s Day și un tipic românesc Dragobete, la începutul lui martie trebuie din nou să arătăm afecțiunea față de doamne și domnișoare. Dar nu disperați, Nicușor Cazan aka “Romanian Wine Events” și Cosmin Grozea alias “From Grapes to Wine” vă sar bărbătește în ajutor:

Seara cu sampanii fine

Mergem pe rețeta clasică și delicioasă a șampaniilor franțuzești și adăugăm un pic de bun gust românesc. Așa că ce vă propunem este:

• Champagne Veuve Fourny Brut Nature Blanc de Blancs Premier Cru La Fracheur (92/100 R. Parker, 4**** 17,5/20 Decanter Magazine Juillet 2011)
• Champagne Veuve Fourny Cuvee R Extra Brut Vertus L’Opulence (93/100 R. PARKER)
• Champagne Veuve Fourny Rose Premier Cru Brut Vertus La Subtilite (93/100 R. Parker)
• Champagne Henri Giraud Hommage a Francois Hemart Ay Grand Cru (93/100 R. Parker)
• Champagne Bollinger Rose NV (WS 93, WE 91, CT 90, ST 90, Jancis Robinson 17/20, Decanter 18/20)
• Champagne Billecart-Salmon Brut Rose NV (Gilbert & Gaillard 96/100, ST 92, WS 92, WE 92, Decanter 19.5/20)
• Știrbey Spumant Crâmpoșie Selecționată

(Legenda: WS – Wine Spectator, WE – Wine Enthusiast, RP – Robert Parker, ST – Stephen Tanzer, JD – Jamie Goode, CT – Cellartracker.com)

Șampania trebuie asortată cu mâncăruri fine așa că Restaurantul Dada se întrece pe sine și propune aperitive savuroase (da, acel restaurant Dada cu expoziție de colecții vestimentare și accesorii, adică genți):

Tartar de somon fresh pe ciupercă asezonată cu ierburi provençale

Tartar de ton cu măr, busuioc fresh ușor picant

Tartar de sardină, sfeclă și dulceață de clementine

Degustarea va avea loc joi, 7 martie de la ora 19:30, la Restaurantul Dada (Strada Matei Voievod 94 bis). Sunt 12 locuri disponibile și fiecare costă 285 lei, sumă care include șampaniile, aperitivele și prezența noastră agreabilă.

Rezervări la +40 722 141 879 (Nicușor) sau +40 723 240 102 (Cosmin)

Câteva cuvinte despre șampanii:

Am ales Veuve Fourny pentru că este creata de un producător mic și artizanal din Champagne. Șampaniile lor sunt produse din vițe de vie clasate pe cea mai de sus treaptă din Vertus iar creatorul lor are inteligența de a lăsa terroir-ul să vorbească. În cazul Cuvee R dozajul (amestecul de vin proaspăt și sirop de zahar) este aproape zero, rezultând o șampanie autentică, expresie de puritate și vigoare a solului din care provine. Vinul este fermentat și maturat în butoaie mici de stejar, rezultatul final fiind o șampanie plină, opulentă și extrem de interesantă.

Henri Giraud este produsă și maturată asemenea unui vin alb din Burgundia de cea mai bună calitate. Provine din parcele de vie clasificate Grand Cru și este maturată timp de 6 luni în baricuri de stejar. Se folosește același tip de stejar ca și în cazul șampaniei Dom Perignon. Rezultatul este o șampanie care combină efervescența unui spumant cu bogația unui vin alb.

Vă propunem Bollinger nu doar pentru că suntem fani James Bond sau pentru că știm cât de mult îl apreciază doamnele pe Daniel Craig. Ne place Bollinger pentru că vinurile sunt realizate cu atenție și migală, producătorul folosind vinuri maturate în baricuri de stejar chiar și pentru șampaniile Non-Vintage.

Ne place Billecart Salmon pentru ca este detinut de aceeasi familie care a fondat afacerea in 1818. Sampania Cuvee Nicolas-Francois Billecart 1959 a castigat primul loc intr-un concurs in care au intrat 150 dintre cele mai bune si mai fine sampanii produse in secolul 20 devansand Krug, Dom Perignon sau Cristal in topul preferintelor juratilor profesionisti. Billecart-Salmon Brut Rose NV este o sampanie de gastronomie care suntem convinsi ca va va cuceri imediat.

Dorim să dăm o notă de autenticitate românească, așa că am inclus în selecția noastră și unul dintre vinurile spumante unice de la noi: Crâmpoșia Selecționată de la Prince Stirbey, singura de-acest fel din lume, creată de Oliver Bauer la Drăgășani.

Puteti descarca invitatia cu toate informatiile de aici: http://wp.me/aScAM-2bo

Tasting some oldies: 1964 Haut Bailly, 1959 Branaire and some more

I got together with some friends on SUN evening (Feb 24, 2013) to taste some older wines. We were discussing for a few months the possibility to try some older vintages (40+ years old) as none of my friends tried something similar in the past. We scheduled the session at Aquarium restaurant late in the afternoon.

I managed to uncork safely both old bottles and there was not a single piece of cork dropping in. Both corks were completely soaked but both became easy extractions after a bit of preparation. It helped a lot the fact that I cleaned up, with a wet towel, both tops of the bottles after removing the foil.

This is a very important step when you deal with old bottles.  Cleaning the accumulated mold that inevitably forms under the foil over the years, it helps the cork to slip out easily. The moisture that forms at the top of the bottle creates a sort of a gliding surface. Otherwise, you’ll just get broken pieces of cork and plenty of headaches. A longer corkscrew would have been better. The corks broke because they were completely wet and my corkscrew did not manage to get through the whole cork during the extraction.

Wines were served in the following order: 1964 Chateau Haut Bailly, 1959 Chateau Branaire, 1997 La Rioja Alta Gran Reserva 904 and 2003 Ornellaia.

1964 Chateau Haut Bailly Pessac Leognan Bordeaux

I bought this bottle more than a year ago and got it at a better price because the external appearance was very bad. There is not much left from the label, the outside looks like it has been through hell and fire, but the fill level inside was great.

I planned to open the bottle 2-3 hours in advance, but considering that my other friends suggested that I should open the wines, I postponed the operation and did it at the restaurant. It proved to be a wise decision because the wine was ready to be enjoyed immediately after the cork was removed. Any further aeration would probably have just spoiled the wine.

The aromas of pure fruit started immediately to get out of the bottle. As bad as it looked on the outside, the wine was absolutely fantastic.

The color is a saturated ruby red, with some orange on the rim, but clean and perfect limpidity. The bouquet is drop dead gorgeous, as it preserves completely unaltered primary aromas of red fruits: fresh raspberries, strawberries and black currant, everything covered with cedar, smoke and mineral, Graves character, building a very complex nose as it breathes and opens up in the glass. With aeration, aromas of game and blood kick in. Overall a deep, profound and complex bouquet of considerable intensity. There is no way that served blind you could guess its age.

In the mouth the wine continues to deliver: it has depth, flesh, perfect balance and unaltered structure, fresh and silky, maturing but still vigorous and youthful, fully integrated tannins, showing generous red fruit, coffee bean and cedar flavors. The finish is medium to long and brings unbelievable freshness with some discreet signs of tannins that still bite your gums enough to mark their presence. The wine is liquid silk and pure joy. It can also hold further. (93-94/100)

1959 Chateau Branaire St-Julien Bordeaux

The fill level was a bit lower than the 1964 Haut Bailly, but the wine was perfectly good. The color is a saturated ruby red with a brick colored rim. Just like the previous wine, I uncorked it, felt its nice aromas from the bottle, put back a clean cork and left it for 20 minutes in a colder place to rest. When poured in the glass the wine is clean, again perfect limpidity, while the color suggests a healthy wine.

The bouquet is complex and intense, but suggests a more advanced maturity. The primary, fruity aromas are long gone. Instead, aromas of truffles and dried red bell pepper powder fill the glass and invade the nose. It does not have the complexity of Haut Bailly.

In the mouth the wine is more supple and stripped of its flesh. It feels like it had its peak and is now slowly and gradually moving downhill. There are assertive  tannins and very intense flavors of truffles and coffee bean on the palate. The finish is short to medium, fresh, with black tea and cedar flavors in the aftertaste. This wine should be consumed now. (88-89/100)

1997 La Rioja Alta Gran Reserva 904 Rioja

I am familiar with this wine and I tasted it at least 5-6 times over the last year. It developed an interesting and intense aroma of freshly chopped  dill. This is a rather unusual aroma especially when you find it for the first time in a wine, as some of my friends remarked. It is well structured and bears all the attributes of Old School Rioja that I like: balance, lively acidity, smoothness, supple and vivid spicy red fruit aromas and flavors. Long finish, with pure cinnamon, cloves and red fruit jams. (91-92/100)

2003 Ornellaia

This is initially very closed both on the nose and on the palate. It needs minimum 2-3 hours to open up. We did not decant it and it needs some. Up to this point we tasted elegant and supple wines. Ornellaia is from a totally different register.

It is not overly expressive on the nose and, at this point, it only suggests reserves of aromas and a hidden potential. On the palate is thick and concentrated. A friend points out this fact finding it pleasing but fatiguing compared to the previous wines. It is a wine you could certainly enjoy and like immediately, but it does not have the same easiness to drink as the Rioja or the old Bordeaux.

It is a modern wine, the new French oak still marks his presence on the nose and on the palate. It has serious flesh and rich layers of fruit. The tannins are ripe and smooth, the finish is long and the wine is still at the beginning of a long life. (93/100)

For me, this was a special moment.  The richness, vigor and purity of primary aromas found in the 1964 Haut Bailly provided immense pleasure. It also fueled even more my desire to continue to explore and discover other similar old wines. The universe of wine can offer unbelievable surprises and that’s why is so interesting.

Degustare Hecht & Bannier

Articol publicat pe site-ul revistei Millesime.

Miercuri 20 februarie a fost prezent in Bucuresti Francois Bannier, unul dintre cei doi oenologi si proprietari ai producatorului de vinuri din sudul Frantei: Hecht & Bannier. Cu aceasta ocazie, importatorul si distribuitorul acestor vinuri in Romania – compania Le Manoir – a organizat o degustare la Wine Bar-ul pe care-l detine pe strada Episcopiei 2-4, langa Ateneul Roman in Bucuresti. In cadrul acestei degustari Francois Bannier a prezentat vinurile pe care le produce impreuna cu partenerul sau Didier Hecht. Francois Bannier provine din Bordeaux, Didier Hecht din Alsacia, ambii au lucrat la diferite crame in Burgundia, dar s-au indragostit imediat de sudul Frantei si au decis sa inceapa un parteneriat impreuna.

Hecht&Bannier este o societate relativ tanara, stabilita in anul 2002 in sudul Frantei, producand vinuri in regiunea Langeudoc-Roussillion si Provence, care s-a remarcat rapid prin calitatea vinurilor sale, atragand atentia presei internationale de vin si obtinerea constanta a unor punctaje mari.

Hecht&Bannier este un negociant eleveur, ceea ce inseamna ca societatea nu detine vita de vie proprie. Achizitia de struguri are loc atat de la producatori tineri, cat si de la diverse cooperative si domenii cu renume. Hecht & Bannier achizitioneaza de asemenea vinuri care au terminat fermentatia si care sunt apoi transportate in locatia lor pentru a fi cupajate si maturate. Un negociant eleveur controleaza intreg procesul de la cupajare la maturarea vinului, prin alegerea tipului de butoaie de stejar, durata, imbutelierea si invechirea lui in sticle inainte de a fi pus pe piata. H&B sunt specilizati in producerea vinurilor rosii.

Francois Bannier a declarat ca, desi nu au contracte pe mai multi ani cu nici unul dintre producatori, ei achizitioneaza struguri sau vin de la aceleasi surse in proportie de 80% in fiecare an, continuand insa sa prospecteze si sa descopere furnizori si zone noi. H&B produce vinuri din Minervois, Saint Chinian, Faugeres si Limoux in Languedoc, Cotes du Roussillon Villages si Maury in Roussillon, Bandol si Cotes de Provence din Provence.

Sunt preferate achizitiile de struguri sau de vin ce provin din parcele cu vita de vie ce ajung si la 100 de ani vechime din micro-climaturi mai racoroase, scopul urmarit fiind obtinerea unor vinuri dense, dar care pastreaza prospetime.

Procesul de maturare se face in diferite vase de ciment si de lemn, baricuri de 225 l dar si butoaie mari de stejar de 600 l, denumite demi-muids si comune in aceasta parte a Frantei. Acest proces dureaza pana la 24 de luni pentru vinurile numite sugestiv les Crus: cupaje de vinuri ce provin din mai multe parcele diferite din aceeasi apelatiune (ex. Minervois, Saint Chinian, Cotes du Roussillon Villages) si reunite fiecare intr-o singura eticheta.

Cei doi asociati din Hecht&Bannier se mandresc cu faptul ca vasta majoritate a producatorilor cu care lucreaza controleaza vite de vie ce ofera struguri certificati organic, acest lucru demonstrand atentia crescuta pe care o primesc plantele. Recunosc de asemenea cu mandrie ca sunt cei care platesc cel mai mult pentru strugurii sau vinurile achizitionate.

 Vinurile pe care le produc se caracterizeaza prin accesibilitate si expresivitate, chiar din momentul lansarii, arome de lemn de stejar foarte bine integrate si care lasa expresia terroir-ului sa se afirme, echilibru intre densitate, fruct si prospetime. Sunt vinuri bine structurate, cu taninuri coapte si polisate, per ansamblu placand imediat.

 Impreuna cu Francois Bannier am degustat si comparat expresii diferite de Syrah din Minervois, Saint Chinian si Faugeres din Languedoc, de Grenache din Cotes du Roussillon Villages si de Mourvedre din Bandol:

• H&B Minervois 2009: un vin inchis la culoare, expresiv, cu arome bogate si intense de fructe coapte, note de cacao si condiment, in gust echilibru intre finete si putere, structura densa, final mediu spre lung, cu note de ciocolata neagra si condiment.
• H&B Saint Chinian 2008: note florale si lemn dulce aromat, frumos imbinate cu cele de fruct si scortisoara. Structura mai densa, taninuri coapte si postgust mediu spre lung. O expresie a Syrah-ului mai proaspata decat Minervois-ul.
• H&B Faugeres 2008: cea mai impozanta expresie a Syrah-ului majoritar dintre cele trei vinuri. Un vin inchis la culoare, concentrat si voluptos in gust, echilibru excelent intre aromele bogate de fructe negre, ciocolata si carne macra, taninuri si prospetime, cu un final lung si postgust de-a dreptul picant.
• H&B Cotes du Roussillion Villages 2009: cupaj majoritar de Grenache Noir alaturi de Syrah, Carignan si Mourvedre, merge o treapta si mai sus in concentratie si densitate. Un vin puternic, masculin, cu taninuri ferme dar coapte si imblanzite, avand clasa si putand face fata cu mandrie unui vin mai scump din Chateauneuf du pape. Final lung ce lasa arome dense de cacao, fulgi de ciocolata si condiment in postgust.
• H&B Bandol 2009: provine din Provence unde 80% din vinul produs este roze; Francois se declara pe buna dreptate extrem de incantat de rezultatul final din sticla. Vinul este majoritar Mourvedre (peste 80%) si exprima perfect atributele acestui strugure: arome intense de pasta de masline negre usor amaruie, fructe rosii proaspete si note bogate de vanat si pamant proaspat arat. Maturarea indelungata a imblanzit taninurile ferme si mai salbatice specifice Mourvedre-ului, oferind un vin expresiv si accesibil. Este primul vin rosu lansat de H&B din Bandol. In general, vinurile provenind din Mourvedre sunt expresive si deschise in primii 2 ani de viata, urmand o etapa de ,,inchidere” de 3-4 ani, timp in care vinul este “zgarcit” in arome, pentru ca apoi sa se redeschida mai complex si mai evoluat. Sunt vinuri cu un potential bun de pastrare.

Vinurile Hecht&Bannier sunt disponibile in Romania prin importatorul La Manoir si in reteaua magazinelor Comtesse du Barry la preturi intre 59 Ron pentru gama entry level – denumite generic Languedoc – si 83-148 Ron pentru les Crus.

Articol scris de Cosmin Grozea

Jurnal de degustare cu vinuri din Franta @ La Brasserie 12 Februarie 2013

Desi la distanta de doar cateva zile dupa o alta degustare avand ca tema vinurile din Franta, vinuri de care ma simt foarte apropiat ca si stil, am organizat impreuna cu Nicusor Cazan (Romanian Wine Events) un alt eveniment similar. De aceasta data am incercat sa ridicam si mai mult nivelul degustarii si calitatea vinurilor prezentate, iar ca si criterii de selectie ale vinurilor au contat pedigree-ul producatorilor, calitatea anului de recolta (am ales cei mai buni ani posibili pentru fiecare regiune aleasa in parte), dar si accesibilitatea vinurilor ca si placere oferita in prezent. Este drept ca am avut anumite rezerve vis-a-vis de vinurile din 2005 din Bordeaux datorita faptului ca anul a fost unul exceptional in aceasta regiune (ca de altfel in tot restul Frantei) si astfel aceste vinuri au un potential de invechire foarte indelungat (30-50 ani minim pentru cei mai buni producatori), astfel incat vinurile ar fi putut fi inchise si greu de descifrat astazi.

Cu majoritatea vinurilor am intrat in contact in ultimii 2-3 ani cel putin o data, cu cateva exceptii: Chateau Rieussec 1996, a Grand Cru-ului din Rheingau: Muller Catoir Grosses Gewachs 2007 si a surprizei oferite cu generozitate de catre unul dintre participanti, care a pus in joc un alt vin din Bordeaux: 2005 Chateau Lascombes Margaux, vin ce a intrat in competitie directa cu cele doua vinuri pregatite de noi din aceeasi zona.

Ceea ce este interesant de mentionat vis-a-vis de Chateau Lascombes este ca acum cativa ani a sponsorizat o competitie desfasurata sub egida Grand Jury Europeen (GJE) reunind toate vinurile celebre din Bordeaux provenite din anul 2005, ce au intrat alaturi de acest Chateau intr-o degustare in orb. Scopul urmarit a fost stabilirea unei ierarhii si pozitionarea Chateau Lascombes in acest context. In aceasta competitie au intrat vinuri celebre ca Chateau Latour, Lafite si Mouton Rothschild, degustarea fiind o orizontala a anului 2005. Chateau Lascombes s-a clasat pe locul 1 dintre cele 50 de vinuri degustate. Bineinteles ca au aparut foarte multe polemici si controverse avand in vedere cine a fost sponsorul competitiei. Aici puteti citi mai multe despre acest eveniment organizata de GJE.

In cazul nostru lucrurile au fost mai simple si nu au existat controverse, toti cei 13 participanti ai acestei cine apreciind vinurile strict din punct de vedere al placerii, fara nici o miza financiara. Locul de intalnire in aceasta seara a fost restaurantul La Brasserie Bistro&Lounge pe care l-am ales atat din punctul de vedere al calitatii superioare a mancarii si a atmosferei, dar mai ales datorita faptului ca este primul local care prezinta cea mai lunga si completa lista de vinuri din Romania, listand peste 250 de etichete diferite ce acopera, cu foarte mici exceptii, majoritatea zonelor viticole ale lumii si demonstrand astfel dorinta de a aduce un suflu nou in zona restaurantelor de top din Bucuresti. Mancarea a fost ca de obicei la cel mai inalt nivel si v-as recomand sa-l vizitati cand aveti ocazia.

Trecand peste partea de introducere, mentionez ca vinurile au fost servite in serii de cate 2 – in functie de zona de provenienta, exceptie facand seria de Bordeaux-uri (3).

Vinul care a inceput seara a fost o sampanie Vintage, un Champagne Telmont Grand Vintage 2002 (90/100) care pare sa fi pierdut din aciditatea sprintara, dar care compenseaza la capitolul aromonie, rotunjime si complexitatea. Surprinde prin aromele de alune prajite, armonios imbinate cu cele citrice si de flori albe. De asemenea dozajul isi face simtita prezenta in gust. Telmont este un producator relativ mic dupa standardele regiunii Champagne care produce deopotriva sampanii NV (Non Vintage) si Vintage. In cazul sampaniilor NV, se realizeaza fermentatie malolactica pentru a da rotunjime vinurilor, in timp ce pentru cele Vintage, Telmont a ales sa opreasca fermentatia malolactica cu scopul de a pastra prospetimea vinurilor.

Am continuat cu o sampanie roze provenind de la un producator mic, artizanal: Champagne Veuve Fourny Rose 1er Cru Vertus Brut (91/100) cu care am intrat in contact acum mai bine de un an si care m-a cucerit pe deplin in momentul in care am servit-o alaturi de carpaccio de ton. Sampania de culoare roze somon deschis, cu bule fine si dese, surprinde prin aromele intense de fructe mici rosii, drojdii dar si o tenta citrica la nivel olfactiv. In gust este mult mai cinstita, dozajul fiind minim, astfel incat senzatia simtita este de puritate a aromelor, curata si precisa ca un laser, cu senzatii minerale accentuate si chiar prezenta taninurilor. Finalul este proaspat, citric si lung.  Veuve Fourny este printre putinele case din Champagne care detine un Clos (un lot de vite de vie inconjurat de pereti din piatra, care protejeaza viile de vant si care creaza un fel de micro-climat): Notre-Dame, din care produce cuvee-ul lor de prestigiu prin fermentare si maturare in butoaie de stejar: Veuve Fourny Notre Dame.

Seria vinurilor albe linistite a pus in antiteza, cu scopul de a lasa posibilitatea oaspetilor sa aleaga stilul preferat, un vin sec (dupa standardele din Germania): Muller Catoir Grand Cru, si un vin cu ceva rest de zahar destul de ridicat: Markus Molitor Spatlese. Am servit initial 2007 Muller Catoir Breumel in den Mauern Grosses Gewachs (92/100), un vin cu o mineralitate pronuntata, ca de piatra de cremene peste care s-a turnat petrol, bine sustinuta de aromele de fructe exotice: ananas, dar si piersici si caise albe. In gust vinul are o coloana vertebrala absolut de invidiat data de aciditatea mare, care sugereaza potentialul indelungat de pastrare al vinului, dar si faptul ca l-am deschis mult prea devreme. Mult timp in postgust aciditatea iti lasa senzatia ca tocmai ai muscat dintr-o lamaie foarte coapta si-ti stimuleaza salivatia. Muller Catoir este cel mai bun producator din Rheingau, si singurul proprietar, avand monopol, al parcelei clasate Grand Cru: Breumel in den Mauern.

Markus Molitor Zeltinger Sonnenuhr Spatlese 2010 (91-92/100) a fost de la prima inghititura ceea ce am putea denumi un “crowd pleaser”, si o zic in cel mai bun sens pentru ca nu are cum sa nu-ti placa acest vin. Nivelul scazut alcoolului, doar 7.5%,  datorat restului de zahar ramas nefermentat, si a aciditatii mari creaza un echilibru perfect. Aromele citrice se imbina perfect cu cele dulci de mango, ananas, piersica si caisa, si te cuceresc neconditionat. In gust, bogatia aromelor de fructe te dezarmeaza si te fac sa capitulezi complet in fata senzatiilor dulci si tonice oferite de aciditate. Final lung si proaspat, cu aceeasi senzatie de salivatie pronuntata in postgust. Un vin care merge de minune si alaturi de deserturi.

Seria vinurilor rosii a inceput cu cele trei vinuri din Bordeaux, ordinea servirii fiind: Ch Sociando Mallet 2005, Ch Lascombes 2005 si la final Ch Leoville Poyferre 2003.

Chateau Sociando Mallet a fost achizitionat in 1969 de actualul proprietar Jean Gautreau si detine in prezent 80 de ha, producand in jur de 500.000 de sticle anual. Este unul dintre putinele castele din Bordeaux care ofera consecventa in calitate in fiecare an si preturi mai mult decat decente. Chateau Sociando Mallet Haut Medoc 2005 (90-91/100) este un vin surprinzator de deschis si de bine evoluat la nivel olfactiv, cu un profil clasic, arome intense de mina de creion, fum, coacaze, merisor si prune uscate. Nu avem extractivitatea altor exemplare din 2005 din Bordeaux in gust, profilul vinului virand spre unul mai rustic, cu taninuri prezente si inca neimblanzite, dar cu o bogatie placuta a aromelor pe palatin. Finalul este mediu spre lung, avand o prospetime deosebita.

Chateau Lascombes Margaux 2005 (90/100) este cu siguranta un vin modern, baricat in butoaie de lemn frantuzesc nou, acest lucru fiind inca evident atat la nas cat si in gust. Culoarea lui este cea a unui vin foarte tanar, visinie inchisa chiar parand ca pastreaza inca irizatii purpurii. Vinul afiseaza o evolutie buna si intensitate a aromelor, este mai feminin in comparatie cu Sociando Mallet, mai polisat si mai rafinat, dar dozarea lemnului este inca neintegrata. Finalul este mediu spre lung, iar corpolenta il califica cu siguranta in seria anului 2005.

Chateau Leoville Poyferre St Julien 2003 este un vin pe care l-am intalnit acum 2 ani ultima oara si care mi s-a parut senzational in acel moment. Desi anul 2003 a fost torid, solurile mai racoroase din comunele St-Julien si St-Estephe si-au adus aportul si au creat cele mai reusite vinuri ale anului respectiv. Chateau Leoville Poyferre St Julien 2003 este considerat unul dintre cele mai bune vinuri ale anului in Bordeaux.

De la primul nas avem de a face cu un vin din alta clasa. Vinul a evoluat foarte bine si a devenit mai profund si mai complex decat il stiam, bogatia si intensitatea aromelor sale putand usor sa umple o camera si sa-si faca simitita prezenta de departe. Intalnim arome de mina de creion, ardei gras rosu, lichior de coacaze (cassis), ciocolata neagra si fulgi de ciocolata, iar la fiecare mirosire vinul isi dezvaluie alte fatete. In gust vinul este foarte rafinat, textura bogata surprinde prin senzatia matasoasa, dar si prin structura de taninuri perfect coapte si dulci. Este un vin mare, care are potential enorm de evolutie, cu un final lung, ce atesta maretia Bordeaux-ului. Chateau Leoville Poyferre 2003 (96/100) a fost pentru mine vinul serii si continua sa ma lase fara cuvinte in fata grandorii sale.

Am lasat in urma supletea vinurilor din Bordeaux si am virat catre bogatia, puterea si extractivitatea vinurilor de pe Valea Ronului, incepand degustarea cu un Syrah total atipic, care merita incercat macar o data in viata de catre orice iubitor de Syrah/Shiraz.

Thierry Allemand are o istorie interesanta. Electrician de meserie, a achizitionat vite de vii vechi de 100 de ani de la un alt producator legendar din Cornas: Verset, aceleasi vite care au produs in 1990 un vin ce a obtinut 100 de puncte de la faimosul critic de vin Robert Parker. Timp de 15 ani Allemand a lucrat personal parcelele de vie neavand puterea financiara sa angajeze oameni si detine 2.02 ha in Chaillot (vite de 30-40 ani) si 2.02 ha in Reynards (vite de 80-100 ani) pe care continua sa le lucreaza manual. Maturarea tine 24 luni in butoaie noi si vechi (55% noi anual).

T. Allemand Chaillot Cornas 2006 (93/100) este un vin cu o personalitate mai mare decat casa, daca as putea folosi un termen imprumutat din engleza. Pe langa intensitatea, bogatia si complexitatea aromelor, vinul se remarca prin notele de carne de vanat, fum, mure si o mineralitate pronuntata. Unul dintre participanti, cu experienta larga in degustarea profesionista vinurilor, a declarat ca ar putea recunoaste acest vin si trezit in mijlocul noptii si pus sa deguste in orb 40 de vinuri. Corpul, aciditatea, aromele, taninurile sunt in armonie completa, vinul avand o usurinta de a fi baut care l-ar putea da dependenta. Finalul este lung, intens si pastreaza notele pronuntat minerale.

Multi dintre participanti s-au declarat sedusi si cuceriti total de ultimul vin rosu al serii, plasandu-l pe primul loc in preferintele lor. Domaine du Pegau Cuvee Reservee Chateauneuf du pape 2007 (95/100) este de asemenea un vin mare. Producatorul a inceput sa faca vin in 1987 si s-a impus in scurt timp prin calitatea oferita. Majoritar Grenache cu portii mici de Syrah si Mourvedre, in fata lui Cuvee Reservee 2007 nu poti ramane indiferent. Maturat 24 de luni in butoaie mari din lemn vechi, vinul lasa loc terroir-ului sa vorbeasca. Un vin complex, bogat atat in arome la nivel olfactiv, cat si pe palatin, cu textura densa, profund, ce se deschide in etape pe masura ce se aereaza si surprinde la fiecare inghititura. Intalnim un caleidoscop al aromelor, care vireaza de la fructe rosii foarte coapte, gemuri de zmeura si capsuni, spre condimente asiatice, ierburi provensale, dar si note de vanat pus la fezandat si sange de vita. Finalul este lung, iar vinul este de abia la inceputul unei vieti foarte lungi. Cine-l are, sa-l pastreze neatins inca 5-7 ani, iar pentru pastrare as zice ca 25-30 de ani rezista fara probleme.

Finalul acestei serii de vinuri a fost pe masura. Chateau Rieussesc Sauternes 1996 (93-94/100) este un vin expresiv, bogat si complex. Chateau Rieussec a fost achizitionat in 1988 de Lafite Rothschild, iar din 1996 au inceput sa realizeze fermentarea si maturarea in baricuri noi de stejar (24-36 de luni). Chateau Rieussec 1996 are o culoare superba, galben aurie-chihlimbarie. Vinul are un buchet rafinat, intens, ce dezvaluie arome de ananas caramelizat, note citrice, condimente indiene, sofran si note usoare de petrol ce-i confera o complexitate sporita. Echilibru frumos in gust intre dulceata si aciditate, onctuos si in acelasi timp viu pe palatin, cu arome intense, si final foarte lung. Un exemplar superb de Sauternes. Pana in acest moment Chateau d’Yquem si Chateau Rieussec, ambele din 1996, sunt cele mai bune vinuri de Sauternes pe care le-am consumat.

Ca si organizator nu cred ca este indicat sa ma pronunt vis-a-vis de reusita acestei degustari lasandu-i pe altii sa judece, dar sper ca invitatii s-au simtit bine si au apreciat vinurile si atmosfera la fel de mult cum le-am apreciat si noi. Urmtorul eveniment este planificat pentru luna Martie si ne gandim sa avem vinurile din Italia ca tematica. Pentru cei interesati sa participe imi puteti lasa un mesaj pe mail la cosmin.grozea@gmail.com.

aperitivul degustarii

Champagne Ulysse Collin Blanc de Blancs Extra Brut

Bought this Champagne from Paris almost 2 years ago and always wanted to try it, but just waited for the right time. And what better right time is than to celebrate 10 years with my loved one.

Ulysse Collin is a small, artisan Champagne producer that farms about 9 ha of vines and his Blanc de Blancs comes from  a small 1.2 hectare parcel called Le Perrières. Inspired by Anselme Selosse, an innovator in Champagne that uses Burgundian oak barrels and employs the solera system for making his Champagnes, Olivier Collin started to use similar Burgundian oak barrels for his Champagnes. Ulysse Collin’s absolute cuvee is a Blanc de Noirs that is almost impossible to find in stores. I know this because I try to find it for the last couple of years.

Champagne Ulysse Collin Blanc de Blancs Extra Brut

Disgorged on 11/01/2011, this is entirely the product of the 2007 vintage. This wine usually spends 10 months in Burgundian oak barrels.

Rich mousse, smooth and tiny(microscopical) bubbles. Medium lemon yellow color. Marzipan, citrus fruit, yeast, mint (freshness), fresh, white flower blossoms aromas on the nose. Fresh palate, focused, sharp, clean, mineral, steely acidity and a light weight, delicate body. Medium plus finish like chalk powder and fresh lemon juice on your mouth.

On the 2nd day

Much more refined and elegant, leading to suggest decanting or prolonged aeration in the bottle (minimum 2 h). Creamy, rounded on the 2nd day, gained more body and expanded on the palate, smoothed, and got first class character adding a biscuit aroma on the nose. Really smooth and an absolutely lovely Extra Brut. (91/100)

2008 Domaine du Vieux Telegraphe Chateauneuf du pape

One of my all time favorite Chateauneuf du pape producers, very reliable and making very good wines almost every vintage. I am a sucker for 1995 Vieux Telegraphe, while 2009 I had two weeks ago has great potential to develop and become a great wine.

2008 Domaine du Vieux Telegraphe Chateauneuf du pape

Saturared red ruby color. Considering that 2008 was an average vintage in Chateauneuf du pape and many reputable producers chose not to release their top cuvees, this was a surprinsingly excellent  wine. Intense, well developed, compelling and expressive nose, it offers juiciness and substance on the palate. Flavors of bright strawberry and raspberry jams, herbs and cloves appear on the palate, while the texture is smooth, the tannins polished and the wine well balanced. The finish is medium to long, fresh and appealing. The wine is already open and ready to drink, but it can last 8-10 years without any problem. (91/100)

2008 is a better choice to be drank today than 2009 is.

Solo Quinta 2011 Cramele Recas

I visited a good friend last night and among many wines we tried with Spanish Jamon and different Spanish cheese assortments, we had a bottle of 2011 Solo Quinta. It has been a while since I had it, so I was very surprised to see the development.

It is important to mention the itinerary this bottle had since I bought it at Goodwine’s spring edition: the bottle travelled Bucharest – Sevilla in April 2012 and Sevilla – Bucharest back during the summer of 2012. It has been stored in my friend’s house eversince in a regular room without any controlled storing conditions.

Solo Quinta 2011 Cramele Recas

Blend of Feteasca Regala, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Chardonnay (dominating the blend with almost 80%) and Syrah made as a white wine.

The color is medium yellow lemon. The nose is fully developed and mature, intense and really aromatic; it shifted from fresh fruits and flowers to more mature aromas of honey, dry yellow fruits: dry apricots, dry pears and mango, gaining an interesting profile, very expressive, but feeling at its peak. There is still enough acidity on the mouth to make it pleasant to drink, with mild liveliness on the palate, a touch of coffe bean aroma mixed with honey and dry fruits. Medium finish with a slight bitterness that might not be preffered by some but I find it appealing. This particular bottle has all the characteristics of a fully mature white wine at its peak,  that offers its best form today. So, if you still have any left, it’s time to drink it and enjoy it now. (87-88/100)

(Video) Un vin pe zi si Cosmin Grozea Ep. 1

Am inceput impreuna cu http://www.unvinpezi.ro o serie de episoade in cadrul carora vom vorbi despre vin si care vor fi transmise saptamanal pe gandul.info miercurea de la ora 19:00. Saptamana aceasta in primul episod am vorbit despre degustarea unui vin.

Episodul a fost filmat in Wine-Bar-ul Comtesse du Barry de langa Ateneul Roman din Bucuresti.

Un nou eveniment cu vinuri Marti 12 Februarie, 2013 La Brasserie Bistro & Lounge

2004 Clos des Pape Chateauneuf du pape

In the same line up of wines I had on SAT, the last wine before Chateau d’Yquem 2000 was this excellent example of Chateauneuf du pape. The wine was popped and poured, and was not probably left to breath enough time. There were probably not more than 60 minutes left in the decanter and it certainly needs more. Luckily there were some leftovers on the second day and I could get a better idea about it.

2004 Clos des Papes Chateauneuf du pape

Dark red – saturated ruby color. From the first pour in the glass the nose betrays an extremely young wine. The nose is almost undeveloped and if you would not know the vintage you could swear you are tasting a 2009 or 2010.

Not even prolonged aeration or having it on the second day doesn’t move this wine into a more developed stage. There are aromas of sweet red and black cherry, Indian spices and a mix of herbs: sage, thyme and lavender, but the wine needs to spend longer time in bottle. It is full bodied on the palate – for a Chateauneuf du pape it might qualify as medium to full body, a smooth texture of fine grained tannins that makes the wine already pleasant to drink, flavors of raspberry, strawberry and red cherry jams, white pepper and showing a powerful character on the long spicy and Grenache like red fruit finish. I would not open the next bottle for at least another 4-5 years. Regarding aging potential, this has at least another 20-30 years of life ahead. 14.5 % (93/100)

2000 Chateau d’Yquem Sauternes

Last SAT was a very special one as during the same day I had several outstanding wines culminating with this legendary producer. On the same day I had a line-up of 3 Sauvignon Blanc’s: Saxenburg Private Collection Sauvignon Blanc 2011, Michel Redde Champs de Billon 2006 and La Spinetta Langhe Sauvignon Blanc 2006, all three outstanding examples and pure expressions of different terroirs and vinification processes. It followed a 2006 Trapiche Malbec Single Vineyard Adriana Venturin, showing the purity, richness and silkiness of Argentinian Malbec at its best. There was also a 2004 Clos des Papes Chateauneuf du pape prior to the sweet wine.

In the evening a friend decided to make a pleasant surprise and popped up a 2000 Chateau d’Yquem from the fridge. It is my third vintage of Yquem I try after 1996 and 1981. My mind and my heart still goes to the 1996.

Everybody probably knows that Chateau d’Yquem is the epitome of Sauternes, the producer and his wine being legendary for their pedigree, quality, aging potential and also being the only wine from Sauternes that qualifies in the Fine-Wines market as investment wine.

2000 Chateau d’Yquem Sauternes

Deep gold, light amber color. Well developed, very intense, elegant, complex and beautiful nose, combining sweetness and freshness almost to perfection. There is a kaleidoscope of aromas and just like the actors of a play that come gradually on the stage and give their performance, one can gradually feel aromas of saffron, caramelized pineapple, botrytis, baked quince, pear, peach and the amazing mint and fresh citrus fruit shaving components that build the sensation of freshness. Full bodied, seamless texture that feels like liquid silk in the mouth, outstanding balance between sweetness and acidity, that makes the palate both unctuous and lively, like a synchronized couple of dancers. There are layers and layers that wash the palate with pure and intense flavors of quince, pineapple, caramel, lemon and orange rind marmalade, with a light touch of Indian spices. Very long finish that reminds of orange and tangerine marmalade. It really makes you feel special when drinking this wine. (94-95/100)

SAT was a really good day.