Vizita la Davino, Decembrie 2012

Am fost invitat de catre dl Dan Balaban sambata trecuta, pe 8 Decembrie, sa degust noile vinuri albe din recolta 2012 si, ca o surpriza binevenita, m-am reintalnit cu o verticala de Domaine Ceptura Rouge din 4 ani. Re-intalnit pentru ca am degustat aceleasi vinuri exact acum 12 luni in cadrul unui eveniment organizat de Vinexpert si Davino la magazinul din Piata Amzei. Au fost mai multe vinuri surpriza pe care le-am degustat sambata si le voi detalia in continuare.

Am ajuns la crama din Ceptura in jur de ora 12:00. Programul zilei a fost: degustarea vinurilor albe din recolta 2012 direct din tancuri si butoaiele de stejar (se foloseste doar stejar romanesc din diferite zone ale tarii), degustare comparativa de trei posibile variante de Domaine Ceptura Rose in laborator, apoi in sala de degustare special amenajata de la etajul 1 seria de vinuri rosii din anii precedenti.

Desi anul 2012 a fost dificil datorita temperaturilor extreme si secetei, noile vinuri albe 2012 produse de Davino prezinta o calitate net superioara a ceea ce am degustat cu un an inainte apartinand recoltei 2011. Se remarca o consecventa a calitatii, un echilibru si o intensitate a aromelor pe toate palierele de pret, nemaivazuta nici macar de reprezentantii Davino, asa cum ei insisi au declarat. Consumatorul nu prea are cum sa dea gres cu nici unul dintre vinurile albe 2012 ce vor fi lansate la anul de Davino. In functie de pretul pe care este dispus sa-l plateasca pe sticla de vin, personal cred ca, din ce am putut degusta din tancuri si butoaie, consumatorul va fi pe deplin recompensat.

In crama am degustat:

– patru Savignon Blanc-uri diferite care vor alcatui viitoarele vinuri albe din gama Faurar, Ceptura si Rezerva alb. Pe toate cele patru paliere de pret vinurile impresioneaza prin intensitatea aromelor (amintesc de fructuozitatea SB de Noua Zeelanda), tipicitate, extractivitate si post gust. Diferenta fata de anii precedenti este ca anul acesta fermentarea a fost realizata si stopata selectiv (ca si timp) in functie de evolutia fiecarui vin in parte, scopul urmarit fiind mentinerea bogatiei aromelor. La fel ca si anul trecut Sauvignon Blanc-ul ce provine din cele mai vechi vite s-a detasat net de restul celor degustate prin profunzime, postgust si complexitate. De altfel, in vinificarea acestui Sauv Blanc nu s-au folosit drojdii selectionate. Pericolul unei astfel de initiative este ca nu poti controla exact procesul de vinificare si apare riscul de a obtine un rezultat nedorit. Vinul pe care l-am degustat se incadreaza in cealalta extrema: rezultatul poate fi genial.

– doua Fetesti Albe provenind din doua parcele diferite care, cel putin pe mine, m-au surprins prin bogatia si intensitatea aromelor. Nu am stiut ca Feteasca Alba poate sa fie si asa.

– doua Riesling-uri, soi considerat coloana vertebrala a vinurilor albe Davino de catre dl Balaban: unul din inox, viu, cu aciditate de otel si unul care se afla deja in butoaie de stejar din Octombrie, care se afla momentan in varful maxim de absortie de tanin si vanilie din stejar, dar care arata o bogatie si o rafinare de invidiat. Rezerva alba 2012 unde va intra alaturi de Sauv Blanc-ul din vite vechi se prefigureaza a fi un vin spectaculos.

– un rose proaspat din Merlot si Cabernet Sauvignon, cu gust intens.

Dupa ce am parasit sala racoroasa cu tancurile de inox, am revenit in laboratorul cramei, unde oenologul Bogdan Costachescu a propus degustarea a trei posibile variante a viitorului Domaine Ceptura Rose 2012. Diferentele dintre cele trei mostre au fost foarte fine si, sincer vorbind, orice vor alege dintre cele trei , Rose-ul Domaine Ceptura va merge pe acelasi stil bogat si extractiv in continuare.

Am urcat in sala de degustare de la etaj unde au fost deschise si am putut degusta urmatoarele vinuri:

– Revelatio 2011: arome de cremene, fum, mineral, sec – bone dry dar delicios, mar verde, pepene. (89-90/100)

– 2010 Faurar rosu: paprika-boia dulce, fructat, ardei verde, piele, foarte condimentat, consistent, deosebit de structurat pentru nivelul de pret la care se vinde. (84-85/100)

– pentru mine o premiera Ceptura 2010 (Cab Sauv, Feteasca Neagra): mai elegant, complexitate interesanta, fructe negre, piele, spicy, amplu in gura, structurat, putin auster dar cu potential foarte bun de evolutie si rezerve de arome, finish mediu+, pudra de cacao, fruct, cu tanin ferm la final. (87/100)

– Domaine Ceptura Rosu 2006: o senzatie proaspata data de arome de busuioc uscat, cedru, fructe rosii coapte si compot, fum, visine, condiment: ardei verde, elegant, matasos, textura fina, echilibru, fructe dulci si tanin ferm. Finish mediu+, vin cu potential de pastrare 5+ ani. Un vin deschis acum si elegant. (88/100)

– Domaine Ceptura Rosu 2007: fructe uscate, afine uscate, mure, merisor, piele, un vin intens si bogat. Gura: amplu, extractiv, mai concentrat, condiment, tanin rotund si copt, structurat, grip, final mediu+ lung, ripe. Taninuri ferme din care musti pe final, un vin plin, puternic si serios. Potential pastrare 6+ ani. (89/100)

– Domaine Ceptura Rosu 2008: nasul este mult mai profund, net superior lui 2007 si 2006, cu straturi ce se deschid in trepte, piele, cedru, busuioc, fruct copt, negru, spice, fum, pruna afumata. Matasos, tanin dulce, spicy, aromele din gura se simt de consistenta pudrei de cacao, de granulatie fina, tanin ferm cu senzatia ca musti din ele, fruct pur copt, proaspat, structurat, final mediu+ lung, spicy. (90/100)

Trebuie mentionat ca in 2008 nu a existat vinul Flamboyant, astfel incat in Domaine Ceptura Rouge din acel an s-a folosit materialul care normal ar fi constituit Flamboyant-ul.

– Domaine Ceptura Rosu 2009: bogatia gustului nu are comparatie cu niciunul dintre vinurile rosii degustate inainte, tanin dulce si perfect copt, prune uscate, violete, textura densa, echilibru, structura si arome flamboiante. Amplitudinea fructului este deosebita: piele, mure, afine coapte, matasos si elegant, dar in acelasi timp puternic si masiv. Iti lasa arome dulci de fruct supra copt si tanin ferm pe gingii in finalul lung. Un vin cu potential de invechire indelungata si rezerve de evolutie pe care numai timpul in sticla le va scoate la iveala. (91/100)

2009 este dovada vie ca atunci cand vremea este perfecta si da fruct de cea mai buna calitate, rezultatul este mult superior oricarui artificiu  intreprins de om.

de la stanga la dreapta Feteasca Alba 2012 din tanc, Flamboyant 2009, DCR ’09, ’08, ’07 si ’06

– Flamboyant 2009: nas fin, cu tenta de fier si sange initial ce dispar pe masura ce vinul se aereaza, piper verde, tutun, piele, extract puternic, structurat, echilibrat, taninuri masive si ferme, putin uscate, dulceata de visine si cirese negre, piper verde, aciditate proaspata, final lung, ferm in postgust, cu tanin dulce pe gingii, similar in structura tanica cu un Barolo tanar. Simti ca musti dintr-o bara de tanin. Potentialul de pastrare este mai lung decat pentru Domaine Ceptura Rouge 2009, datorita majoritatii Cabernet Sauvignon-lui, vin cu rezerve de arome. (92-93/100)

– finalul a surprins prin degustarea surpriza a unui vin care va fi lansat probabil in 2013 cel mai devreme, inca ne-etichetat.

Rezerva 2011 alb: arome masive de cremene, pana in punctul in care te gandesti la cremene lichefiata, alune prajite, miere, fagure, caise. Viu, aciditate proaspata, intensitate ampla a aromelor, miere, echilibrat, mineral, fructe, vanilie, proaspat, dens, final lung, plin. Vin alb mare. (91-92/100)

Am mai degustat noua Feteasca Neagra Ceptura 2010 (duminica acasa) care mentine stilul impunator al cramei Davino, prin complexitatea si bogatia aromelor olfactive, o profunzime mai rar gasita la nivelul de pret la care este oferita, structura si echilibru impresionant pentru cele 14.8% de alcool. (88/100)

Recunosc ca nu am mai incercat pana acum gamele de entry si medium level al Davino (Faurar si Ceptura) si pot spune ca pentru mine au fost o surpriza extrem de placuta. Progresul se poate urmari cu usurinta si a fost cel mai bine evidentiat de verticala de Domaine Ceptura Rouge, culminand cu Flamboyant-ul 2009 si Rezerva alba 2011. Am remarcat in cadrul vizitei la crama o rigoare si un angajament catre excelenta in calitate de admirat, oglindit atat de vinuri, cat si de discutiile cu cei doi actionari Davino.

Puteti citi povestea Davino si cum a inceput acest vis in noul numar Vinul.ro care cuprinde un articol scris de Horia (daca nu ma insel) de 4 pagini despre fondatorii sai si filosofia lor.